Cancerul de prostata poate fi prevenit!
Cancerul de prostata este cea mai frecventa forma de cancer la barbati. Daca o femeie care descopera un nodul la sân se gândeste imediat la cancer mamar, un barbat care începe sa urineze tot mai des noaptea si caruia medicul îi spune ca are prostata marita se teme de cancer al acestei glande.
Din pacata nu se cunoaste cu exactitate cauza cancerului de prostata, însa s-au identificat mai multi factori de risc, adica elemente care cresc sansa de a face aceasta boala. Din fericire, destul de multi dintre aceesti factori de risc, cum ar fi de pilda ceea ce mâncam, pot fi inluentati de deciziile noastre. Ceea ce înseamna ca sta în puterea noastra sa prevenim cancerul de prostata!
Factori de risc
Vârsta: Riscul de a face cancer de prostata creste o data cu înaintarea în vârsta, mai ales dupa 50 de ani.
Prezenta bolii în familie: Barbatii care au rude apropiate ce au suferit de cancer de prostata au un risc mai mare de a face si ei aceasta boala. De exemplu, daca tatad dvs. a avut cancer de prostata, riscul dvs. este de 2-3 ori mai mare. Daca fratele dvs. a avut cancer de prostata, riscul dvs. poate fi de pâna la 5 ori mai mare. Iar daca în familia dvs. a existat atât cancer de prostata cât si cancer ovarian sau de sân la rudele din partea mamei, riscul dvs. de cancer de prostata poate fi de 6 ori mai mare!
Alimentatia: Unii factori alimentari par sa cresca riscul - de exemplu alimentatia bogata in carne rosie, grasimi si produse lactate. Dimpotriva, alte alimente par sa aiba un efect protector.
Alimente protectoare
Specialistii de la American Institute for Cancer Research estimeaza ca peste 30% din toate cancerele sunt legate de dieta. Organizatia Mondiala a Sanatatii , într-un raport epocal publicat la sfârsitul anilor '80 intitulat Dieta, nutritie si prevenirea bolilor cronice merge chiar mai departe si afirma ca între 35 si 60% din toate formele de cancer (si exista peste 100) sunt legate de greseli în alimentatie.
Legatura dintre cancer si alimentatie este dubla, în sensul ca unele alimente si obiceriuri alimentare cresc riscul de cancer, iar altele îl scad.
Nici cancerul de prostata nu face exceptie. Studii recente au demonstrat existenta unei legaturi strânse între ceea ce mâncam si aceasta forma de cancer.
Factori alimentari protectori fata de cancerul de prostata
Fructele si verdeturile: Exista numeroase argumente solide în sprijinul efectului protector fata de cancer al fructelor si legumelor. Un studiu recent al Fred Hutchinson Cancer Research Center din SUA a aratat ca un consum crescut de legume determina o scadere apreciabila a riscului de cancer de prostata. Astfel, barbatii care consumau în medie 4 sau mai multe portii de legume pe zi aveau un risc de cancer de prostata cu 35% mai mic comparativ cu cei care consumau mai putin de 2 portii zilnic. Legumele si verdeturile cu cel mai puternic efect protector au fost cele din familia verzei (varza, conopida, varza de Bruxelles, broccoli etc.). Barbatii care consumau 3 sau mai multe portii pe saptamana din aceste alimente se bucurau de o scadere a rsicului de cancer de prostata cu 40% comparativ cu cei care mâncau astfel de alimente mai rar de o data pa saptamâna.
Rosiile si sucul de rosii: Câteva studii au identificat licopenul (care se gaseste în cantitati mari în rosii si în sucul de rosii ca având un puternic efect protector. Un studiu efectuat pe 22.000 de barbati, urmariti timp de 13 ani a evidentiat la cei cu nivelul sangvin de licopen cel mai crescut un risc de cancer de prostata cu 60% mai mic comparatic cu cei cu niveluri joase.
Vitamina E: Un studiu finlandez efectuat pe un grup de 29.000 de fumatori care au luat zilnic un supliment de 50 ui de vitamina E a evidentiat o scaderea cu 41% a deceselor prin cancer de prostata.
Vitamina D: Vitamina D pare sa aiba un efect anti-tumoral fata de cancerul de prostata. Date extrase dintr-un studiu asupra unui mare numar de lucratori sanitari (peste 47.000 de barbati) au aratat ca vitamina D (si consumul de fructe) protejeaza intr-o buna masura impotriva cancerul de prostata.
Seleniul: Seleniul este un element mineral cu proprietati antioxidante în organism. Datele studiului lucratorilor sanitari au aratat ca barbatii care consumau cel mai mult seleniu aveau un risc cu 51% mai redus de a face cancer de prostata comparativ cu cei care aveau cel mai redus aport din acest mineral. Acelasi efect a fost evidentiat si de un studiu clinic experimental, în care unui grup de 1.312 persoane li s-a administrat 200 mcg de seleniu zilnic timp de 4,5 ani. S-a constatat o scadere a cancerului de prostata cu cca. 50% fata de grupul de control caruia nu i s-a administrat seleniu. Alimentele cele mai bogate în seleniu sunt cerealele integrale si nucile braziliene (2 nuci braziliene sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de seleniu pentru o zi întreaga).
Atentie la cât mâncati! A nu mânca prea mult se dovedeste a proteja nu doar împotriva obezitatii ci si a canceruui de prostata. Cel putin asa reiese dintr-un studiu efectuat în 197 în Canada: barbatii care consumau cele mai multe calorii aveau un risc de cancer de prostata de 2,7 ori mai mare decât cei care consumau cele mai putin calorii.
Reduceti consumul de grasimi! Cei care consuma prea multe grasimi - atât animale cât si vegetale - au de înfruntat un risc de 2-3 ori mai mare de a se îmbolnavi de cancer de prostata. Exceptie fac uleiul de masline si grasimile de tip omega-3 (cum sunt cele din semintele de in si nuci).
Reduceti consumul de lapte si de produse lactate Unele studii au evidentiat o legatura între consumul de produse lactate si cresterea riscului de cancer de prostata. Cauza pare sa fie aportul mai mare de calciu la cei care consuma lactate.
Soia Soia - celebra soia - îsi dovedeste calitatile preventive si în dreptul cancerului de prostata. Astfel, unul din studiile mari (12.000 de participanti) au surprins prin constatarea ca barbatii care consumau zilnic soia se bucurau de o scadere a riscului de cancer de prostata cu 70%!
Specialistii de la American Cancer Society sunt de parere ca recomandarile cele mai importante care se pot face celor ce doresc sa previna cancerul de prostata sunt patru.
Iata-le:
Alegeti cea mai mare parte a alimentelor din surse vegetale
Limitati consumul de alimente bogate în grasimi, în special din surse alimentare de origine animala.
Fiti activi fizic. Reveniti la si mentineti-va greutatea corporala normala .
Evitati sau limitati consumul de bauturi alcoolice.
"Decalog" al prevenirii cancerului de prostata
Reduceti consumul de carne si de alte alimente bogate în grasimi animale (aceasta are efect benefic si asupra sanatatii inimii).
Folositi cu moderatie toate grasimile , inclusiv cele vegetale (uleiul de masline nu pare sa creasca riscul de cancer de prostata).
Consumati mai multe fructe si legume, îndeosebi legume din familia verzei, precum si mai multe rosii si suc de rosii.
Folositi laptele si produsele lactate cu prudenta. Daca sunteti deschis la nou, încercati laptele de soia.
Evitati supra-alimentatia si excesul de kilograme.
Gânditi-va si discutati cu medicul dvs. eventualitatea folosirii unui supliment cu vitamina E.
Consumati regulat cereale integrale pentru a va asigura un aport satisfacator de seleniu.
Verificati daca aveti un aport satisfacator de vitamina D.
Faceti regulat miscare si evitati consumul de alcool.
Nu neglijati controalele medicale periodice. Îdeosebi dupa 50 de ani se recomanda efectuarea anuala a unui control medical (tuseu rectal, eventual ecografie) si dozarea antigenului specific prostatic (PSA) a carui valoare în sânge creste în general mult în cazul unui cancer de prostata. Cu cât un eventual cancer este descoperit si tratat mai repede, cu atât sansele de supravietuire pe termen lung sunt mai mari.
Varicele
Varicele - ce sunt, cum se previn si se trateaza
Venele varicoase si telangiectaziile dau de furca multor persoane, mai ales datorita faptului ca tratamentul nu este simplu. Reclamele pentru produse si tehnici terapeutice pentru varice pretind adesea ca ofera solutii "unice", "permanente", "nedureroase", "absolut sigure", etc., ceea ce face si mai dificila alegerea tratamentului corespunzator. Cele de mai jos va ajuta sa luati hotarârea cea mai buna, dar trebuie sa nu uitati ca informatiile oferite aici nu pot lua locul consultatiei si indicatiilor unui specialist competent.
Ce sunt varicele?
În situatia în care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a sângelui, se pot dilata, dând nastere la veritabile "lacuri" de sânge. Când sunt situate superficial, aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate sau durere în membrul respectiv. În cazurile severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si coapse.
Ce sunt telangiectaziile?
Pe suprafata pielii pot aparea si mici dilatatii vasculare, numite telangiectazii. Acestea apar ca niste linii scurte, fine, centrate de un punct central sau ca o pânza de paianjen. Telangiectaziile sunt situate cel mai frecvent pe coapse, glezne si labele picioarelor. Ele pot aparea si la nivelul fetei.
La cine apar varicele si telangiectaziile?
Varicele si telangiectaziile pot aparea atât la femei cât si la barbati la orice vârsta, însa cel mai frecvent afecteaza femeile în perioada când au copii si mai târziu. Antecedentele familiale de varice si înaintarea în vârsta cresc riscul de aparitie a varicelor si telangiectaziilor.
Când este necesar tratamentul?
Varicele si telangiectaziile constituie adesea doar o problema estetica si nu necesita tratament de specialitate. În schimb, cazurile severe, în special cele în care exista ulcere varicoase, necesita tratament. Solicitati sfatul medicului daca sunteti nesiguri.
Ce tratamente se folosesc pentru varice si telangiectazii?
Varicele sunt adesea tratate prin eliminarea venelor "stricate". Aceasta forteaza sângele sa circule numai prin venele ramase, sanatoase. Exista mai multe metode folosite pentru eliminarea venelor varicoase. Cele mai folosite sunt metodele chirurgicale si scleroterapia. Mai rar se folosesc tratamente cu lase sau de electrocauterizare, în special pentru tratarea telangiectaziilor mici, de exemplu la nivelul fetei.
Tratamentul chirurgical de înlaturare a venelor varicoase se face cu anestezie locala sau partiala, "epidurala." Venele varicoase sunt "smulse" prin introducerea unui dispozitiv flexibil prin vena si apoi înlaturarea ei printr-o incizie a pielii la radacina coapsei. Venele mai mici, tributare venei varicoase, sunt smulse si ele cu dispozitivul flexibil sau prin practicarea unor incizii mici. Venele care fac legatura cu venele profunde sunt ligaturate. Aceasta metoda se foloseste de aproape 50 de ani.
Telangiectaziile nu pot fi îndepartate chirurgical. Uneori ele dispar odata cu înlaturarea venelor varicoase mai mari, care le furnizau sânge. Cele care ramân pot fi tratate prin "scleroterapie". Aceasta presupune injectarea unei solutii cu ajutorul unui ac fin direct în vena. Solutia irita învelisul venos, care se umfla, iar sângele se încheaga. Ulterior vena se transforma în tesut cicatricial care devine aproape invizibil. Unii medici folosesc scleroterapia si pentru tratarea varicelor. Substantele cele mai folosite sunt solutii saline hipertonice.
Dupa injectarea solutiei, pe tesuturile din jurul venei sunt aplicate bandaje compresive timp de câteva zile, pentru a facilita apropierea peretilor venosi. Pacientii tratati pentru varice la picioare trebuie sa respecte un program zilnic de mers pe jos care forteaza sângele sa circule prin alte vene si este prevenita formarea cheagurilor. Aceste metode si altele derivate sunt folosite înca din anii 1920. În cele mai multe cazuri sunt necesare mai multe sedinte terapeutice.
Sunt dureroase aceste tratamente?
Indiferent de procedura folosita, durerea resimtita de pacient variaza în functie de toleranta individuala a persoanei respective la durere, de amploarea tratamentului, de localizarea leziunilor tratate, de aparitie complicatiilor, si de alti factori. Întrucât tratamentul chirurgical se face sub anestezie, durerea este absenta în cursul operatiei. Dupa trecerea efectului anesteziei este probabil ca veti simti durere în zona inciziilor.
În cazul scleroterapiei, gradul de durere depinde de marimea acului folosit pentru injectarea solutiei si de tipul solutiei folosite. Majoritatea pacientilor descopera ca injectiile cu solutii hipertonice sunt cele mai dureroase, resimtind senzatii de arsura si crampe intense timp de câteva minute dupa injectare. Unii medici includ un anestezic local în solutia salina pentru a reduce durerea.
Ce medici trateaza varicele si telangiectaziile?
În general chirurgii generali si cei specializati în chirurgie vasculara. Scleroterapia este adeseori practicata de catre dermatologi, dar si de chirurgi generali, vasculari sau în sectiile de chirurgie plastica. Este indicat sa consultati mai multi medici înainte de a decide ce metoda terapeutica veti folosi. Asigurati-va ca medicul care urmeaza sa va trateze are experienta în practicarea tehnicii terapeutice pe care ati ales-o.
Pentru tratamentul chirurgical riscurile sunt cele ale oricarei interventii chirurgicale efectuate sub anestezie, incluzând greata, voma si riscul de infectie. Inciziile chirurgicale lasa în urma cicatrici si pot favoriza aparitia de cheaguri de sânge.
La scleroterapie, efectele secundare depind de substanta injectata. Persoanele alergice vor trebuie sa ia precautii speciale. Solutiile saline hipertonice provoaca rareori alergii. Daca acul nu este bine introdus, solutiile pot provoca arsuri ale pielii sau pot provoca aparitia unor pete maronii pe piele, care tind sa dispara în timp.
Uneori scleroterapia poate duce la formarea de cheaguri sangvine.
Tratamentele cu laser si electro-cauterizarea pot duce la aparitia de cicatrici si modificari ale culorii pielii.
Cât dureaza rezultatele?
Recidiva varicelor depinde de multi factori. Uneori organismul formeaza o vena noua în locul celei înlaturate de chirurg. O vena care nu a fost complet distrusa prin scleroterapie se poate redeschide, sau poate aparea o vena noua cu aceeasi localizare. Multe studii au aratat ca riscul de recidiva este mai mare dupa scleroterapie decât dupa tratament chirurgical. Totusi despre nici o metoda nu se poate spune ca garanteaza lipsa recidivelor. Indiferent de procedeul terapeutic, riscul de recidiva creste în timp. De asemenea, întrucât boala varicoasa este în mod caracteristic progresiva, nici un tratament nu poate preveni complet aparitia de noi vene varicoase sau telangiectazii în viitor.
Pot fi varicele prevenite?
Da, în buna masura. Cele mai eficiente mijloace preventive sunt:
Evitarea statului prelungit în picioare.
Aplicarea ciorapului elastic dimineata dupa scularea din pat la persoanele cu risc sau care au deja varice necomplicate.
Miscarea aerobica, regulata, în special mersul pe jos tonifica organismul, faciliteaza întoarcerea venoasa a sângelui catre inima si constituie cel mai eficient mijloc preventiv.
Dieta echilibrata, bogata în fibre alimentare, tinde sa tonifice peretii vasculari
Nu purtati ciorapi cu coarda elastica.
Care tratament este mai bun?
Metoda pe care cineva o alege trebuie sa se bazeze pe diagnosticul medicului, pe dimensiunile venei ce urmeaza a fi tratata, pe antecedentele terapeutice personale, vârsta, istoricul alergic, capacitatea de a tolera interventii chirurgicale si anestezia, precum si pe alti factori. Asa cum am spus, telangiectaziile nu pot fi tratate chirurgical si trebuie înlaturate prin scleroterapie. Pe de alta parte, venele varicoase mari tind sa reapara daca sunt tratate prin scleroterapie.
Atentie la afirmatii ca "descoperire epocala", "rezultate permanente", "metoda unica", "tehnica de ultima ora fara nici un risc", "fara dureri", "absolut sigura", etc. Solicitati documentatie specifica pentru orice afirmatie legata de rata recidivelor, absenta riscurilor sau efectelor secundare, etc.
Venele varicoase si telangiectaziile dau de furca multor persoane, mai ales datorita faptului ca tratamentul nu este simplu. Reclamele pentru produse si tehnici terapeutice pentru varice pretind adesea ca ofera solutii "unice", "permanente", "nedureroase", "absolut sigure", etc., ceea ce face si mai dificila alegerea tratamentului corespunzator. Cele de mai jos va ajuta sa luati hotarârea cea mai buna, dar trebuie sa nu uitati ca informatiile oferite aici nu pot lua locul consultatiei si indicatiilor unui specialist competent.
Ce sunt varicele?
În situatia în care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a sângelui, se pot dilata, dând nastere la veritabile "lacuri" de sânge. Când sunt situate superficial, aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate sau durere în membrul respectiv. În cazurile severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si coapse.
Ce sunt telangiectaziile?
Pe suprafata pielii pot aparea si mici dilatatii vasculare, numite telangiectazii. Acestea apar ca niste linii scurte, fine, centrate de un punct central sau ca o pânza de paianjen. Telangiectaziile sunt situate cel mai frecvent pe coapse, glezne si labele picioarelor. Ele pot aparea si la nivelul fetei.
La cine apar varicele si telangiectaziile?
Varicele si telangiectaziile pot aparea atât la femei cât si la barbati la orice vârsta, însa cel mai frecvent afecteaza femeile în perioada când au copii si mai târziu. Antecedentele familiale de varice si înaintarea în vârsta cresc riscul de aparitie a varicelor si telangiectaziilor.
Care este cauza varicelor si telangiectaziilor?
Când este necesar tratamentul?
Varicele si telangiectaziile constituie adesea doar o problema estetica si nu necesita tratament de specialitate. În schimb, cazurile severe, în special cele în care exista ulcere varicoase, necesita tratament. Solicitati sfatul medicului daca sunteti nesiguri.
Ce tratamente se folosesc pentru varice si telangiectazii?
Varicele sunt adesea tratate prin eliminarea venelor "stricate". Aceasta forteaza sângele sa circule numai prin venele ramase, sanatoase. Exista mai multe metode folosite pentru eliminarea venelor varicoase. Cele mai folosite sunt metodele chirurgicale si scleroterapia. Mai rar se folosesc tratamente cu lase sau de electrocauterizare, în special pentru tratarea telangiectaziilor mici, de exemplu la nivelul fetei.
Tratamentul chirurgical de înlaturare a venelor varicoase se face cu anestezie locala sau partiala, "epidurala." Venele varicoase sunt "smulse" prin introducerea unui dispozitiv flexibil prin vena si apoi înlaturarea ei printr-o incizie a pielii la radacina coapsei. Venele mai mici, tributare venei varicoase, sunt smulse si ele cu dispozitivul flexibil sau prin practicarea unor incizii mici. Venele care fac legatura cu venele profunde sunt ligaturate. Aceasta metoda se foloseste de aproape 50 de ani.
Telangiectaziile nu pot fi îndepartate chirurgical. Uneori ele dispar odata cu înlaturarea venelor varicoase mai mari, care le furnizau sânge. Cele care ramân pot fi tratate prin "scleroterapie". Aceasta presupune injectarea unei solutii cu ajutorul unui ac fin direct în vena. Solutia irita învelisul venos, care se umfla, iar sângele se încheaga. Ulterior vena se transforma în tesut cicatricial care devine aproape invizibil. Unii medici folosesc scleroterapia si pentru tratarea varicelor. Substantele cele mai folosite sunt solutii saline hipertonice.
Dupa injectarea solutiei, pe tesuturile din jurul venei sunt aplicate bandaje compresive timp de câteva zile, pentru a facilita apropierea peretilor venosi. Pacientii tratati pentru varice la picioare trebuie sa respecte un program zilnic de mers pe jos care forteaza sângele sa circule prin alte vene si este prevenita formarea cheagurilor. Aceste metode si altele derivate sunt folosite înca din anii 1920. În cele mai multe cazuri sunt necesare mai multe sedinte terapeutice.
Sunt dureroase aceste tratamente?
Indiferent de procedura folosita, durerea resimtita de pacient variaza în functie de toleranta individuala a persoanei respective la durere, de amploarea tratamentului, de localizarea leziunilor tratate, de aparitie complicatiilor, si de alti factori. Întrucât tratamentul chirurgical se face sub anestezie, durerea este absenta în cursul operatiei. Dupa trecerea efectului anesteziei este probabil ca veti simti durere în zona inciziilor.
În cazul scleroterapiei, gradul de durere depinde de marimea acului folosit pentru injectarea solutiei si de tipul solutiei folosite. Majoritatea pacientilor descopera ca injectiile cu solutii hipertonice sunt cele mai dureroase, resimtind senzatii de arsura si crampe intense timp de câteva minute dupa injectare. Unii medici includ un anestezic local în solutia salina pentru a reduce durerea.
Ce medici trateaza varicele si telangiectaziile?
În general chirurgii generali si cei specializati în chirurgie vasculara. Scleroterapia este adeseori practicata de catre dermatologi, dar si de chirurgi generali, vasculari sau în sectiile de chirurgie plastica. Este indicat sa consultati mai multi medici înainte de a decide ce metoda terapeutica veti folosi. Asigurati-va ca medicul care urmeaza sa va trateze are experienta în practicarea tehnicii terapeutice pe care ati ales-o.
Care sunt efectele secundare ale acestor tratamente?
Pentru tratamentul chirurgical riscurile sunt cele ale oricarei interventii chirurgicale efectuate sub anestezie, incluzând greata, voma si riscul de infectie. Inciziile chirurgicale lasa în urma cicatrici si pot favoriza aparitia de cheaguri de sânge.
La scleroterapie, efectele secundare depind de substanta injectata. Persoanele alergice vor trebuie sa ia precautii speciale. Solutiile saline hipertonice provoaca rareori alergii. Daca acul nu este bine introdus, solutiile pot provoca arsuri ale pielii sau pot provoca aparitia unor pete maronii pe piele, care tind sa dispara în timp.
Uneori scleroterapia poate duce la formarea de cheaguri sangvine.
Tratamentele cu laser si electro-cauterizarea pot duce la aparitia de cicatrici si modificari ale culorii pielii.
Cât dureaza rezultatele?
Recidiva varicelor depinde de multi factori. Uneori organismul formeaza o vena noua în locul celei înlaturate de chirurg. O vena care nu a fost complet distrusa prin scleroterapie se poate redeschide, sau poate aparea o vena noua cu aceeasi localizare. Multe studii au aratat ca riscul de recidiva este mai mare dupa scleroterapie decât dupa tratament chirurgical. Totusi despre nici o metoda nu se poate spune ca garanteaza lipsa recidivelor. Indiferent de procedeul terapeutic, riscul de recidiva creste în timp. De asemenea, întrucât boala varicoasa este în mod caracteristic progresiva, nici un tratament nu poate preveni complet aparitia de noi vene varicoase sau telangiectazii în viitor.
Pot fi varicele prevenite?
Da, în buna masura. Cele mai eficiente mijloace preventive sunt:
Evitarea statului prelungit în picioare.
Aplicarea ciorapului elastic dimineata dupa scularea din pat la persoanele cu risc sau care au deja varice necomplicate.
Miscarea aerobica, regulata, în special mersul pe jos tonifica organismul, faciliteaza întoarcerea venoasa a sângelui catre inima si constituie cel mai eficient mijloc preventiv.
Dieta echilibrata, bogata în fibre alimentare, tinde sa tonifice peretii vasculari
Nu purtati ciorapi cu coarda elastica.
Care tratament este mai bun?
Metoda pe care cineva o alege trebuie sa se bazeze pe diagnosticul medicului, pe dimensiunile venei ce urmeaza a fi tratata, pe antecedentele terapeutice personale, vârsta, istoricul alergic, capacitatea de a tolera interventii chirurgicale si anestezia, precum si pe alti factori. Asa cum am spus, telangiectaziile nu pot fi tratate chirurgical si trebuie înlaturate prin scleroterapie. Pe de alta parte, venele varicoase mari tind sa reapara daca sunt tratate prin scleroterapie.
Atentie la afirmatii ca "descoperire epocala", "rezultate permanente", "metoda unica", "tehnica de ultima ora fara nici un risc", "fara dureri", "absolut sigura", etc. Solicitati documentatie specifica pentru orice afirmatie legata de rata recidivelor, absenta riscurilor sau efectelor secundare, etc.
Depresia si bolile cardiovasculare
Prezenta depresiei la femeile in varsta de peste 50 de ani se asociaza puternic cu un risc crescut de deces prin boli de inima.
Cercetatori americani (Women's Health Initiative) au examinat legatura dintre depresie si sanatatea inimii. Dintr-un total de 93.676 femei din grupul de studiu, aproape 16% au avut scoruri inalte pe scala de masurare a depresiei. Rata deceselor prin boi de inima in cei 4 ani ai studiului a fost cu 50% mai mare in randul femeilor suferinde de depresie comparativ cu cele care aveau scoruri mici.
Rata mortalitaii prin toate cauzele a fost, de asemenea, crescuta: studiul a evidentiat o crestere cu 32% a mortalitatii la femeile depresate. Aceasta crestere a riscului de moarte asociata cu depresia s-a mentinut si dupa ajustarea datelor in functie de varsta, rasa, indicele de masa corporala, nivel de activitate fizica si alti factori care ar fi putut influenta factorii de risc.
Identificarea depresiei ca factor de risc independent pentru bolile de inima este o noutate. Cercetatorii nu au putut explica de ce sau cum afecteaza depresia sanatatea inimii. Concluzia lor, insa, a fost ca aceste constatari constituie o dovada puternica in ce priveste existenta unei legaturi intre depresia si cresterea riscului de boli de inima, si ca sunt necesare studii suplimentare in acest domeniu.
Medicii sunt incurajati sa aiba in vedere depresia la pacientii care sufera de boli de inima si sa ia masuri terapeutice atunci cand e indicat.
Cercetatori americani (Women's Health Initiative) au examinat legatura dintre depresie si sanatatea inimii. Dintr-un total de 93.676 femei din grupul de studiu, aproape 16% au avut scoruri inalte pe scala de masurare a depresiei. Rata deceselor prin boi de inima in cei 4 ani ai studiului a fost cu 50% mai mare in randul femeilor suferinde de depresie comparativ cu cele care aveau scoruri mici.
Rata mortalitaii prin toate cauzele a fost, de asemenea, crescuta: studiul a evidentiat o crestere cu 32% a mortalitatii la femeile depresate. Aceasta crestere a riscului de moarte asociata cu depresia s-a mentinut si dupa ajustarea datelor in functie de varsta, rasa, indicele de masa corporala, nivel de activitate fizica si alti factori care ar fi putut influenta factorii de risc.
Identificarea depresiei ca factor de risc independent pentru bolile de inima este o noutate. Cercetatorii nu au putut explica de ce sau cum afecteaza depresia sanatatea inimii. Concluzia lor, insa, a fost ca aceste constatari constituie o dovada puternica in ce priveste existenta unei legaturi intre depresia si cresterea riscului de boli de inima, si ca sunt necesare studii suplimentare in acest domeniu.
Medicii sunt incurajati sa aiba in vedere depresia la pacientii care sufera de boli de inima si sa ia masuri terapeutice atunci cand e indicat.
Ateroscleroza
Ateroscleroza - un proces reversibil!
Considerata pana nu demult ireversibila, ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare (angina pectorala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta etc.).
Când apare ateroscleroza?
În ciuda numelui care sugereaza mai degraba o boala a batranetii, ateroscleroza debuteaza de fapt foarte de timpuriu. Autopsiile efectuate la soldati americani tineri decedati in razboiul din Vietnam au evidentiat prezenta placilor ateromatoase in multe din arterele majore. Ulterior acest proces a fost descris - in stadii mai incipiente - chiar la copii de 10-12 ani decedati in urma unor accidente rutiere.
Concluzia: ATEROSCLEROZA DEBUTEAZA ÎN COPILARIE!
Cum apare ateroscleroza?
Placa ateromatoasa intr-o artera (sectiune transversala).
De fapt, ceea ce se intampla este ca in peretii arterelor se "infiltreaza" colesterolul si grasimile prezente in cantitati excesive in sange (datorita greselilor de alimentatie). Cu timpul in aceste depozite se depune si calciu, se formeaza un tesut fibros si se constituie asa-numitele placi ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce mai mult circulatia libera a sangelui prin artera afectata: din laminara si fluenta, ea devine turbulenta si inegala.
Placile ateromatoase afecteaza negativ nu numai interiorul arterelor, ci intregul perete al acestora, care din elastic si extensibil devine rigid ca o teava de plumb. Toate acestea cresc solicitarea invelisului delicat care captuseste interiorul arterelor (endoteliul), ducand la zgarierea si chiar ruperea lui. Reactia imediata intr-o asemenea situatie vine din partea unor elemente din sange, numite trombocite (plachete sangvine). Ele sunt atrase de orice ruptura a endoteliului pe care o astupa pur si simplu prin aglomerarea si legarea lor unele de altele (agregare plachetara).
Efectul este salvator in caz de hemoragie prin ruperea vasului, dar in situatia unei ulceratii endoteliale pe o placa ateromatoasa rezultatul poate fi devastator: la acest nivel apareun chag de sange ce poate astupa complet artera fie prin marirea sa progresiva (intr-o artera deja obstruata peste 50-60% de placa de aterom), fie prin deplasare in aval pana intr-o zona de care nu mai poate trece.
Care sunt consecintele?
Desi afecteaza toate arterele, simptomele nu apar decat relativ tarziu, dupa "astuparea" unor artere din organe importante (creier, inima, rinichi) in proportie de peste 75%! Aceasta inseamna ca este posibil sa aratati si sa va simtiti perfect sanatos (si chiar sa va laudati cu asta), dar daca ati trecut de 35-40 de ani si aveti factori de risc in stilul de viata, arterele dv. pot fi deja pe jumatoate blocate de placi ateromatoase!
Cateva din consecintele aterosclerozei:
Cardiopatie ischemica
Infarct miocardic acut
Accident vascular cerebral
Arteriopatie obliteranta periferica
Cum pot depista din timp prezenta aterosclerozei?
Metodele de investigatie sau analizele uzuale nu pot depista prezenta aterosclerozei. Exista, insa, indicii indirecte care fac foarte probabila existenta ei: de exemplu unele practici despre care se stie ca sunt factori de risc: fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale si colesterol, sedentarismul s.a. In afara de aceasta, exista unele investigatii care ofera indicii indirecte referitoare la prezenta aterosclerozei. Una dintre cele mai utile este testul de efort, in care se efectueaza un EKG in timpul efortului. Daca in vasele inimii exista ateroscleroza semnificativa, apar modificari pe traseul electric al inimii.
În situatii speciale - de pilda in cazul unei cardiopatii ischemice cu ateroscleroza importanta a arterelor coronare (care hranesc inima) - se pot efectua investigatii speciale care permit localizarea si masurarea gradului de ateroscleroza. Un exemplu de acest fel este angiografia coronariana (coronarografia), in care se injecteaza in arterele coronare o substanta de contrast ce opacifiaza traiectul lor atunci cand sunt urmarite sub ecran radiologic. Aceasta permite aprecierea diametrului interior al arterelor si localizarea zonelor de obstructie in vederea interventiei chirurgicale ulterioare.
Cum pot preveni trata ateroscleroza?
Vestea buna este ca acest proces devastator poate fi prevenit si chiar reversat! Dr. Dean Ornish din SUA a demonstrat reversibilitatea procesului de ateroscleroza coronariana la pacientii care au respectat urmatorul regim de viata:
Abandonarea fumatului (in cazul fumatorilor)
Dieta strict vegetariana (fara carne, oua, peste, lactate)
Exercitii fizice regulate
Program de control al stresului
Considerata pana nu demult ireversibila, ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare (angina pectorala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta etc.).
Când apare ateroscleroza?
În ciuda numelui care sugereaza mai degraba o boala a batranetii, ateroscleroza debuteaza de fapt foarte de timpuriu. Autopsiile efectuate la soldati americani tineri decedati in razboiul din Vietnam au evidentiat prezenta placilor ateromatoase in multe din arterele majore. Ulterior acest proces a fost descris - in stadii mai incipiente - chiar la copii de 10-12 ani decedati in urma unor accidente rutiere.
Concluzia: ATEROSCLEROZA DEBUTEAZA ÎN COPILARIE!
Cum apare ateroscleroza?
Placa ateromatoasa intr-o artera (sectiune transversala).
De fapt, ceea ce se intampla este ca in peretii arterelor se "infiltreaza" colesterolul si grasimile prezente in cantitati excesive in sange (datorita greselilor de alimentatie). Cu timpul in aceste depozite se depune si calciu, se formeaza un tesut fibros si se constituie asa-numitele placi ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce mai mult circulatia libera a sangelui prin artera afectata: din laminara si fluenta, ea devine turbulenta si inegala.
Placile ateromatoase afecteaza negativ nu numai interiorul arterelor, ci intregul perete al acestora, care din elastic si extensibil devine rigid ca o teava de plumb. Toate acestea cresc solicitarea invelisului delicat care captuseste interiorul arterelor (endoteliul), ducand la zgarierea si chiar ruperea lui. Reactia imediata intr-o asemenea situatie vine din partea unor elemente din sange, numite trombocite (plachete sangvine). Ele sunt atrase de orice ruptura a endoteliului pe care o astupa pur si simplu prin aglomerarea si legarea lor unele de altele (agregare plachetara).
Efectul este salvator in caz de hemoragie prin ruperea vasului, dar in situatia unei ulceratii endoteliale pe o placa ateromatoasa rezultatul poate fi devastator: la acest nivel apareun chag de sange ce poate astupa complet artera fie prin marirea sa progresiva (intr-o artera deja obstruata peste 50-60% de placa de aterom), fie prin deplasare in aval pana intr-o zona de care nu mai poate trece.
Care sunt consecintele?
Desi afecteaza toate arterele, simptomele nu apar decat relativ tarziu, dupa "astuparea" unor artere din organe importante (creier, inima, rinichi) in proportie de peste 75%! Aceasta inseamna ca este posibil sa aratati si sa va simtiti perfect sanatos (si chiar sa va laudati cu asta), dar daca ati trecut de 35-40 de ani si aveti factori de risc in stilul de viata, arterele dv. pot fi deja pe jumatoate blocate de placi ateromatoase!
Cateva din consecintele aterosclerozei:
Cardiopatie ischemica
Infarct miocardic acut
Accident vascular cerebral
Arteriopatie obliteranta periferica
Cum pot depista din timp prezenta aterosclerozei?
Metodele de investigatie sau analizele uzuale nu pot depista prezenta aterosclerozei. Exista, insa, indicii indirecte care fac foarte probabila existenta ei: de exemplu unele practici despre care se stie ca sunt factori de risc: fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale si colesterol, sedentarismul s.a. In afara de aceasta, exista unele investigatii care ofera indicii indirecte referitoare la prezenta aterosclerozei. Una dintre cele mai utile este testul de efort, in care se efectueaza un EKG in timpul efortului. Daca in vasele inimii exista ateroscleroza semnificativa, apar modificari pe traseul electric al inimii.
În situatii speciale - de pilda in cazul unei cardiopatii ischemice cu ateroscleroza importanta a arterelor coronare (care hranesc inima) - se pot efectua investigatii speciale care permit localizarea si masurarea gradului de ateroscleroza. Un exemplu de acest fel este angiografia coronariana (coronarografia), in care se injecteaza in arterele coronare o substanta de contrast ce opacifiaza traiectul lor atunci cand sunt urmarite sub ecran radiologic. Aceasta permite aprecierea diametrului interior al arterelor si localizarea zonelor de obstructie in vederea interventiei chirurgicale ulterioare.
Cum pot preveni trata ateroscleroza?
Vestea buna este ca acest proces devastator poate fi prevenit si chiar reversat! Dr. Dean Ornish din SUA a demonstrat reversibilitatea procesului de ateroscleroza coronariana la pacientii care au respectat urmatorul regim de viata:
Abandonarea fumatului (in cazul fumatorilor)
Dieta strict vegetariana (fara carne, oua, peste, lactate)
Exercitii fizice regulate
Program de control al stresului
Ateroscleroza
Ateroscleroza - un proces reversibil!
Considerata pana nu demult ireversibila, ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare (angina pectorala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta etc.).
Când apare ateroscleroza?
În ciuda numelui care sugereaza mai degraba o boala a batranetii, ateroscleroza debuteaza de fapt foarte de timpuriu. Autopsiile efectuate la soldati americani tineri decedati in razboiul din Vietnam au evidentiat prezenta placilor ateromatoase in multe din arterele majore. Ulterior acest proces a fost descris - in stadii mai incipiente - chiar la copii de 10-12 ani decedati in urma unor accidente rutiere.
Concluzia: ATEROSCLEROZA DEBUTEAZA ÎN COPILARIE!
Cum apare ateroscleroza?
Placa ateromatoasa intr-o artera (sectiune transversala).
De fapt, ceea ce se intampla este ca in peretii arterelor se "infiltreaza" colesterolul si grasimile prezente in cantitati excesive in sange (datorita greselilor de alimentatie). Cu timpul in aceste depozite se depune si calciu, se formeaza un tesut fibros si se constituie asa-numitele placi ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce mai mult circulatia libera a sangelui prin artera afectata: din laminara si fluenta, ea devine turbulenta si inegala.
Placile ateromatoase afecteaza negativ nu numai interiorul arterelor, ci intregul perete al acestora, care din elastic si extensibil devine rigid ca o teava de plumb. Toate acestea cresc solicitarea invelisului delicat care captuseste interiorul arterelor (endoteliul), ducand la zgarierea si chiar ruperea lui. Reactia imediata intr-o asemenea situatie vine din partea unor elemente din sange, numite trombocite (plachete sangvine). Ele sunt atrase de orice ruptura a endoteliului pe care o astupa pur si simplu prin aglomerarea si legarea lor unele de altele (agregare plachetara).
Efectul este salvator in caz de hemoragie prin ruperea vasului, dar in situatia unei ulceratii endoteliale pe o placa ateromatoasa rezultatul poate fi devastator: la acest nivel apareun chag de sange ce poate astupa complet artera fie prin marirea sa progresiva (intr-o artera deja obstruata peste 50-60% de placa de aterom), fie prin deplasare in aval pana intr-o zona de care nu mai poate trece.
Care sunt consecintele?
Desi afecteaza toate arterele, simptomele nu apar decat relativ tarziu, dupa "astuparea" unor artere din organe importante (creier, inima, rinichi) in proportie de peste 75%! Aceasta inseamna ca este posibil sa aratati si sa va simtiti perfect sanatos (si chiar sa va laudati cu asta), dar daca ati trecut de 35-40 de ani si aveti factori de risc in stilul de viata, arterele dv. pot fi deja pe jumatoate blocate de placi ateromatoase!
Cateva din consecintele aterosclerozei:
Cardiopatie ischemica
Infarct miocardic acut
Accident vascular cerebral
Arteriopatie obliteranta periferica
Cum pot depista din timp prezenta aterosclerozei?
Metodele de investigatie sau analizele uzuale nu pot depista prezenta aterosclerozei. Exista, insa, indicii indirecte care fac foarte probabila existenta ei: de exemplu unele practici despre care se stie ca sunt factori de risc: fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale si colesterol, sedentarismul s.a. In afara de aceasta, exista unele investigatii care ofera indicii indirecte referitoare la prezenta aterosclerozei. Una dintre cele mai utile este testul de efort, in care se efectueaza un EKG in timpul efortului. Daca in vasele inimii exista ateroscleroza semnificativa, apar modificari pe traseul electric al inimii.
În situatii speciale - de pilda in cazul unei cardiopatii ischemice cu ateroscleroza importanta a arterelor coronare (care hranesc inima) - se pot efectua investigatii speciale care permit localizarea si masurarea gradului de ateroscleroza. Un exemplu de acest fel este angiografia coronariana (coronarografia), in care se injecteaza in arterele coronare o substanta de contrast ce opacifiaza traiectul lor atunci cand sunt urmarite sub ecran radiologic. Aceasta permite aprecierea diametrului interior al arterelor si localizarea zonelor de obstructie in vederea interventiei chirurgicale ulterioare.
Cum pot preveni trata ateroscleroza?
Vestea buna este ca acest proces devastator poate fi prevenit si chiar reversat! Dr. Dean Ornish din SUA a demonstrat reversibilitatea procesului de ateroscleroza coronariana la pacientii care au respectat urmatorul regim de viata:
Abandonarea fumatului (in cazul fumatorilor)
Dieta strict vegetariana (fara carne, oua, peste, lactate)
Exercitii fizice regulate
Program de control al stresului
Considerata pana nu demult ireversibila, ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare (angina pectorala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta etc.).
Când apare ateroscleroza?
În ciuda numelui care sugereaza mai degraba o boala a batranetii, ateroscleroza debuteaza de fapt foarte de timpuriu. Autopsiile efectuate la soldati americani tineri decedati in razboiul din Vietnam au evidentiat prezenta placilor ateromatoase in multe din arterele majore. Ulterior acest proces a fost descris - in stadii mai incipiente - chiar la copii de 10-12 ani decedati in urma unor accidente rutiere.
Concluzia: ATEROSCLEROZA DEBUTEAZA ÎN COPILARIE!
Cum apare ateroscleroza?
Placa ateromatoasa intr-o artera (sectiune transversala).
De fapt, ceea ce se intampla este ca in peretii arterelor se "infiltreaza" colesterolul si grasimile prezente in cantitati excesive in sange (datorita greselilor de alimentatie). Cu timpul in aceste depozite se depune si calciu, se formeaza un tesut fibros si se constituie asa-numitele placi ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce mai mult circulatia libera a sangelui prin artera afectata: din laminara si fluenta, ea devine turbulenta si inegala.
Placile ateromatoase afecteaza negativ nu numai interiorul arterelor, ci intregul perete al acestora, care din elastic si extensibil devine rigid ca o teava de plumb. Toate acestea cresc solicitarea invelisului delicat care captuseste interiorul arterelor (endoteliul), ducand la zgarierea si chiar ruperea lui. Reactia imediata intr-o asemenea situatie vine din partea unor elemente din sange, numite trombocite (plachete sangvine). Ele sunt atrase de orice ruptura a endoteliului pe care o astupa pur si simplu prin aglomerarea si legarea lor unele de altele (agregare plachetara).
Efectul este salvator in caz de hemoragie prin ruperea vasului, dar in situatia unei ulceratii endoteliale pe o placa ateromatoasa rezultatul poate fi devastator: la acest nivel apareun chag de sange ce poate astupa complet artera fie prin marirea sa progresiva (intr-o artera deja obstruata peste 50-60% de placa de aterom), fie prin deplasare in aval pana intr-o zona de care nu mai poate trece.
Care sunt consecintele?
Desi afecteaza toate arterele, simptomele nu apar decat relativ tarziu, dupa "astuparea" unor artere din organe importante (creier, inima, rinichi) in proportie de peste 75%! Aceasta inseamna ca este posibil sa aratati si sa va simtiti perfect sanatos (si chiar sa va laudati cu asta), dar daca ati trecut de 35-40 de ani si aveti factori de risc in stilul de viata, arterele dv. pot fi deja pe jumatoate blocate de placi ateromatoase!
Cateva din consecintele aterosclerozei:
Cardiopatie ischemica
Infarct miocardic acut
Accident vascular cerebral
Arteriopatie obliteranta periferica
Cum pot depista din timp prezenta aterosclerozei?
Metodele de investigatie sau analizele uzuale nu pot depista prezenta aterosclerozei. Exista, insa, indicii indirecte care fac foarte probabila existenta ei: de exemplu unele practici despre care se stie ca sunt factori de risc: fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale si colesterol, sedentarismul s.a. In afara de aceasta, exista unele investigatii care ofera indicii indirecte referitoare la prezenta aterosclerozei. Una dintre cele mai utile este testul de efort, in care se efectueaza un EKG in timpul efortului. Daca in vasele inimii exista ateroscleroza semnificativa, apar modificari pe traseul electric al inimii.
În situatii speciale - de pilda in cazul unei cardiopatii ischemice cu ateroscleroza importanta a arterelor coronare (care hranesc inima) - se pot efectua investigatii speciale care permit localizarea si masurarea gradului de ateroscleroza. Un exemplu de acest fel este angiografia coronariana (coronarografia), in care se injecteaza in arterele coronare o substanta de contrast ce opacifiaza traiectul lor atunci cand sunt urmarite sub ecran radiologic. Aceasta permite aprecierea diametrului interior al arterelor si localizarea zonelor de obstructie in vederea interventiei chirurgicale ulterioare.
Cum pot preveni trata ateroscleroza?
Vestea buna este ca acest proces devastator poate fi prevenit si chiar reversat! Dr. Dean Ornish din SUA a demonstrat reversibilitatea procesului de ateroscleroza coronariana la pacientii care au respectat urmatorul regim de viata:
Abandonarea fumatului (in cazul fumatorilor)
Dieta strict vegetariana (fara carne, oua, peste, lactate)
Exercitii fizice regulate
Program de control al stresului
Remedii naturale pentru maini si picioare reci
Remedii Naturale Pentru Mini si Picioare Reci
Cum iarna asta e cam mofturoasa, este posibil sa resimti mai puternic viciile de functionare ale circulatiei tale. Nu e momentul sa stai cu mainile in san, poti interveni folosind ceea ce natura iti pune la indemana.
Remedii naturale, vechi de cand lumea, despre care se poate sa fi uitat din cauza vietii agitate. Adesea, nici nu mai bagi in seama degetele dureroase. Nu e cazul sa le ignori cand exista atatea remedii la indemana, despre care s-a dovedit, din punct de vedere medical, ca ajuta, conform Daily Mail.
Cat despre o circulatie optima, aceasta nu serveste doar pentru ca extremitatile sa-ti ramana calde, dar si pentru oxigenarea si transportul glucozei, vitaminelor si mineralelor catre tesuturi.
Cand temperaturile sunt scazute, vasele de sange se contracta, uneori intr-atat de mult incat fluxul sangvin este minim. Atunci intervin durerile si dificultatea de a-ti folosi degetele.
Femeile sunt mai cu seama expuse acestui pericol, ele fiind cele care resimt frigul mult mai puternic decat barbatii, dupa cum explica Dr. Sarah Brewer, citata de publicatie.
Inainte ca totul sa devina o problema, e momentul sa intervii cu usturoi, scortisoara, ghimbir, ardei iute, gingko biloba, extract din coaja de pin sau rozmarin.
Ardei iute si chilli
Capsaicina, care se regaseste atat in ardeiul iute autohton, cat si in mai exoticul chilli, stimuleaza circulatia la nivelul mainilor, picioarelor si capului. Aceasta are ca efect vasodilatatia, stimuland terminatiile nervoase, fapt ce are ca efect senzatia de caldura la nivelul extremitatilor.
Nu e nevoie sa mananci ardei pana iti dau lacrimile, o muscatura ocazionala, mai ales atunci cand simti ca ti-e frig, facandu-si foarte bine treaba.
Usturoi
Usturoiul imbunatateste circulatia deoarece subtiaza sangele, pastrand totodata arterele si capilarele elastice.
Un studiu al Universitatii Saarland din Germania a aratat ca 800 de mg de pudra de usturoi, echivalentul a jumatate de catel de usturoi, luate zilnic, timp de o luna, imbunatatesc circulatia sangelui in capilare si artere cu 47,6%.
Daca nu-ti place sa-l consumi ca atare, adauga o jumatate de catel de usturoi maruntit sau pisat in salate sau sosuri.
Ghimbir
Si ghimbirul are efect de vasodilatator, imbunatatund circulatia sangvina. O cercetare realizata la Scoala Medicala Cornell din SUA a aratat ca ghimbirul reduce nivelul de colesterol rau din sange, subtiindu-l si prevenind formarea cheagurilor de sange.
Daca ti-e frig, fa-ti o infuzie de 30 de gr de radacina de ghimbir proaspata, pisata cu furculita, si consuma lichidul dupa ce ai strecurat bine.
Gingko Biloba
Studiile au demonstrat ca extractul de gingko biloba imbunatateste circulatia la nivelul palmelor, talpilor si creierului. Acest extract este foarte bogat in flavonoide, care protejeaza vasele de sange si imbunatateste memoria.
In cadrul unui experiment in care voluntarii au luat acest supliment zilnic, s-a aratat ca circulatia sangvina la nivelul mainilor si picioarelor s-a imbunatatit cu 57% in decurs de doar o ora.
Acest fenomen s-a intamplat chiar si in cazul celor afectati de maladia Raynaud, a caror circulatie periferica s-a imbunatatit, dupa o cura cu extract de gingko biloba de numai 10 saptamani, cu 56%, dupa cum au aratat experimentele duse la spitalul Ninewells, din Dundee.
Extract de coaja de pin
Circulatia sangvina, mai ales cea la nivelul capilarelor, este vizibil imbunatatita si cu extract de coaja de pin, dupa cum se arata in jurnalul Angiology. In plus, acest extract grabeste vindecarea in cazul bolnavilor de ulcer cronic.
Scortisoara
Folosita in medicina traditionala chineza de multa vreme, scortisoara imbunatateste circulatia sangvina mai ales la nivelul extremitatilor. Poate fi folosita chiar si sub forma de ulei esential.
Dupa cum au aratat si cercetarile derulate la Universitatea Georgetown, din SUA, scortisoara are ca efect, pe langa o circulatie mai buna la nivelul mainilor si picioarelor, si micsorarea presiunii arteriale.
Tot scortisoara ajuta la pastrarea echilibrului glucozei din organism. Se recomanda presararea ei peste budinca sau capuccino, pentru un plus de energie si un efect de incalzire aproape instantanee a extremitatilor.
Rozmarin
Intocmai ca si ginko biloba, rozmarinul, in forma sa naturala sau sub forma de uleiuri esentiale, imbunatateste circulatia. In plus, rozmarinul tine tesuturile tinere mai multa vreme.
Un studiu derulat la Institutul Burnham din California a aratat ca rozmarinul protejeaza creierul, mai ales daca persoana in cauza a trecut printr-un atac cerebral sau este doar varstnica.
Nu intamplator exista numeroase produse pe baza de rozmarin care sunt folosite pentru masarea scalpului.
Rozmarinul poate fi folosit ca si condiment pentru mancare, dar din el se poate face un ceai extrem de sanatos si aromat.
Parteneri
