Cum sa reusesti sa te lasi de fumat

Pasi pe drumul spre eliberarea de tigari

1. Gaseste-ti Motivul.
Exista motive financiare. Motive sociale. Exista frica de boala. Sau pur si simplu "mi-a ajuns". Important, insa, este Motivul tau personal, acel "ceva" esential pentru tine, care te va face sa-ti spui, atunci cand vor apare tentatiile interioare ori exterioare, "Nu, multumesc, eu nu mai fumez pentru ca....".
2. Cunoaste-ti dusmanul.
Analizeaza-ti viata de fumator: de ce fumezi, care sunt situatiile, persoanele, locurile, obiectele care "cer" o tigara. Recunoaste-ti ritualurile, dar si momentele cand aprinzi o tigara fara sa constientizezi gestul.
3. Alcatuieste planul de actiune.
Gaseste un inlocuitor pentru fiecare tip de tigara. Atentie, trebuie sa fie lucruri/ activitati care iti plac! Scrie-ti planul si prinde-l cu o pioneza in locul/locurile cele mai dragi pentru fumat. Daca ai mai incercat, adu-ti aminte ce te-a facut sa reincepi fumatul si gandeste-te cum vei reactiona intr-o situatie asemanatoare.
4. Alege-ti Ziua 1 ca nefumator - ziua din care nu vei mai fuma.
Alege perioada in care crezi ca iti va fi mai usor - in zilele de odihna sau in cele in care lucrezi; in concediu sau candesti la serviciu. Este indicat sa nu fie in perioada premenstruala.
5. Pregateste Ziua 1.
Adu-ti aminte de Motiv. Gandeste pozitiv, amintindu-ti de ceea ce vei castiga. Asigura-ti cele necesare inlocuirii tigarii. Daca te inspaimanta ideea ca vei intrerupe brusc, incearca, in zilele premergatoare Z1, cateva trucuri: fumeaza tigari de calitate proasta, stinge-le la jumatate, amana momentul fumatului. Calculeaza-ti tigarile astfel incat sa le termini in ziua anterioara Z1.
Consulta un specialist.
6. Ziua 1.
De azi esti nefumatoare. Esti pe drumul cel bun; poate iti va fi greu, dar merita.
7. Cand apare "nevoia" de o tigara...
Aplica planul. Aminteste-ti ca e o senzatie trecatoare. Si, evident, Motivul...
8. Daca "ti-a scapat" o tigara...
Nu te descuraja. Daca nu ai rezistat tentatiei, atunci sa fie doar un puf, nu o tigara intreaga.
Aminteste-ti Motivul. Uita-te la plan. Cauta ce te-a facut sa fumezi si evita respectiva situatie.

Si... incearca iar. Perseverenta este cheia succesului.

Recompensa si ajutor

Nu mai fumezi? Meriti o recompensa...

- Dormi mai tarziu de dimineata
- Faci sex mai des
- Iti cumperi ceva care ti-ai dorit - poate fi si o mica prajitura...
- Iti cumperi o floare
- Mergi la film sau in parc
- Mergi la un cabinet de cosmetica, sala de fitness, masaj, etc.
- Schimbi pozitia mobilei din casa/ din birou
- Schimbi culoarea parului

Cu ce te poate ajuta un medic cu pregatire in asistenta fumatorilor...

- Sprijin pentru gasirea Motivului
- Realizarea "planului de actiune" prin sugerarea unor "trucuri" pentru depasirea dependentei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini gresite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode naturiste.
- Prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic
- Suport in perioada post-fumat
- Si, nu in ultimul rand, raspunsuri bazate pe date stiintifice si pe experienta altor fumatori.

Cu ce NU te poate ajuta un medic cu pregatire in asistenta fumatorilor...

- Sa te determine SA VREI sa renunti la tigari
- Sa indeparteze tot disconfortul - psihic si fizic - asociat cu renuntarea la fumat
Fumatul produce BPOC - Bronhopneumopatie cronica obstructivaSus
Fumatul produce BPOC - Bronhopneumopatie cronica obstructivaSus

Varsta plamanului unui fumator este alta decat cea cronologica, fapt care se poate observa zilnic deoarece fumatorul, fata de un nefumator:
- oboseste mai repede
- simte ca "nu mai are aer"
- nu poate face acelasi efort fizic ca un nefumator.

Aproximativ 90% din pacientii cu BPOC sunt fumatori.
BPOC este o boala pulmonara cronica invalidanta care nu omoara imediat, ci lent, in timp, lipsindu-i pe fumatori de mici bucurii precum mersul pe jos, respiratia fara efort sau chiar auto-ingrijirea.
Fumatul pasiv este responsabil de:
- scaderea functiei pulmonare
- agravarea simptomelor BPOC
- cresterea frecventei spitalizarilor pentru BPOC
- cresterea mortalitatii prin BPOC.

Daca te lasi de fumat ACUM:
- functia plamanului se imbunatateste
- scade rata de degradare
- se incetineste evolutia bolii
- tratamentul isi poate face efectul.

Cum sa reusesti sa te lasi de fumat

Pasi pe drumul spre eliberarea de tigari

1. Gaseste-ti Motivul.
Exista motive financiare. Motive sociale. Exista frica de boala. Sau pur si simplu "mi-a ajuns". Important, insa, este Motivul tau personal, acel "ceva" esential pentru tine, care te va face sa-ti spui, atunci cand vor apare tentatiile interioare ori exterioare, "Nu, multumesc, eu nu mai fumez pentru ca....".
2. Cunoaste-ti dusmanul.
Analizeaza-ti viata de fumator: de ce fumezi, care sunt situatiile, persoanele, locurile, obiectele care "cer" o tigara. Recunoaste-ti ritualurile, dar si momentele cand aprinzi o tigara fara sa constientizezi gestul.
3. Alcatuieste planul de actiune.
Gaseste un inlocuitor pentru fiecare tip de tigara. Atentie, trebuie sa fie lucruri/ activitati care iti plac! Scrie-ti planul si prinde-l cu o pioneza in locul/locurile cele mai dragi pentru fumat. Daca ai mai incercat, adu-ti aminte ce te-a facut sa reincepi fumatul si gandeste-te cum vei reactiona intr-o situatie asemanatoare.
4. Alege-ti Ziua 1 ca nefumator - ziua din care nu vei mai fuma.
Alege perioada in care crezi ca iti va fi mai usor - in zilele de odihna sau in cele in care lucrezi; in concediu sau candesti la serviciu. Este indicat sa nu fie in perioada premenstruala.
5. Pregateste Ziua 1.
Adu-ti aminte de Motiv. Gandeste pozitiv, amintindu-ti de ceea ce vei castiga. Asigura-ti cele necesare inlocuirii tigarii. Daca te inspaimanta ideea ca vei intrerupe brusc, incearca, in zilele premergatoare Z1, cateva trucuri: fumeaza tigari de calitate proasta, stinge-le la jumatate, amana momentul fumatului. Calculeaza-ti tigarile astfel incat sa le termini in ziua anterioara Z1.
Consulta un specialist.
6. Ziua 1.
De azi esti nefumatoare. Esti pe drumul cel bun; poate iti va fi greu, dar merita.
7. Cand apare "nevoia" de o tigara...
Aplica planul. Aminteste-ti ca e o senzatie trecatoare. Si, evident, Motivul...
8. Daca "ti-a scapat" o tigara...
Nu te descuraja. Daca nu ai rezistat tentatiei, atunci sa fie doar un puf, nu o tigara intreaga.
Aminteste-ti Motivul. Uita-te la plan. Cauta ce te-a facut sa fumezi si evita respectiva situatie.

Si... incearca iar. Perseverenta este cheia succesului.

Recompensa si ajutor

Nu mai fumezi? Meriti o recompensa...

- Dormi mai tarziu de dimineata
- Faci sex mai des
- Iti cumperi ceva care ti-ai dorit - poate fi si o mica prajitura...
- Iti cumperi o floare
- Mergi la film sau in parc
- Mergi la un cabinet de cosmetica, sala de fitness, masaj, etc.
- Schimbi pozitia mobilei din casa/ din birou
- Schimbi culoarea parului

Cu ce te poate ajuta un medic cu pregatire in asistenta fumatorilor...

- Sprijin pentru gasirea Motivului
- Realizarea "planului de actiune" prin sugerarea unor "trucuri" pentru depasirea dependentei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini gresite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode naturiste.
- Prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic
- Suport in perioada post-fumat
- Si, nu in ultimul rand, raspunsuri bazate pe date stiintifice si pe experienta altor fumatori.

Cu ce NU te poate ajuta un medic cu pregatire in asistenta fumatorilor...

- Sa te determine SA VREI sa renunti la tigari
- Sa indeparteze tot disconfortul - psihic si fizic - asociat cu renuntarea la fumat
Fumatul produce BPOC - Bronhopneumopatie cronica obstructivaSus
Fumatul produce BPOC - Bronhopneumopatie cronica obstructivaSus

Varsta plamanului unui fumator este alta decat cea cronologica, fapt care se poate observa zilnic deoarece fumatorul, fata de un nefumator:
- oboseste mai repede
- simte ca "nu mai are aer"
- nu poate face acelasi efort fizic ca un nefumator.

Aproximativ 90% din pacientii cu BPOC sunt fumatori.
BPOC este o boala pulmonara cronica invalidanta care nu omoara imediat, ci lent, in timp, lipsindu-i pe fumatori de mici bucurii precum mersul pe jos, respiratia fara efort sau chiar auto-ingrijirea.
Fumatul pasiv este responsabil de:
- scaderea functiei pulmonare
- agravarea simptomelor BPOC
- cresterea frecventei spitalizarilor pentru BPOC
- cresterea mortalitatii prin BPOC.

Daca te lasi de fumat ACUM:
- functia plamanului se imbunatateste
- scade rata de degradare
- se incetineste evolutia bolii
- tratamentul isi poate face efectul.

Adevarul despre fumat

Oricarui fumator ii place sa se gandeasca la fumat ca la un viciu, o actiune care ii confera o aura de siguranta de sine si de persoana care gusta din placerile vietii. Fumatul este de obicei vazut ca o slabiciune inofensiva, tratata cu ingaduinta. Cati dintre cei care fumeaza stiu insa ca fumatul este de fapt o boala? Foarte putini…

Sa vedem deci care este adevarul despre fumat:

Daca avem curiozitatea sa consultam Dictionarul Explicativ al Limbii Romane vom gasi la cuvantul ”viciu” urmatoarea definitie:

VICIU, vicii, s.n. 1. defect, cusur, neajuns (de constructie, de functionare etc.). Viciu de conformatie = dispozitie anormala a unor parti sau organe ale corpului; diformitate fizica. Fig. Pornire nestapanita si statornica spre rau, apucatura rea, patima; desfrau, dezmat, destrabalare. 2. Neindeplinire a unor conditii legale de forma sau de continut in intocmirea actelor, clauzelor etc. juridice, care duce la anularea valorii acestora. [Var.: (inv.) vitiu s.n.] – Din fr. vice, lat. vitium.

Daca inlaturam definitiile care nu privesc subiectul in discutie, anume acelea legate de viciu de conformatie sau de procedura, ramane sa vedem daca fumatul poate fi considerat defect, cusur, neajuns sau o pornire nestapanita si statornica spre rau. Desigur ca nu.. Cu totii cunoastem persoane foarte cumsecade si respectabile si care totusi fumeaza. Fumatorii nu se aleg neaparat din randul persoanelor rautacioase si cu moravuri usoare. Iar ca sa spunem ca e un defect, ar insemna sa incadram fumatul in categoria gresita. Nevoia de a fuma este o stare, nu o calitate sau un defect. De aceea pentru a gasi adevarul despre fumat trebuie sa cautam ceva mai departe.
Ceea ce nu stie de obicei fumatorul, este faptul ca nevoia de a aprinde o tigara este, de fapt, manifestarea unei boli: dependenta de nicotina.
In conformitate cu clasificarea internationala a bolilor a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nicotina intruneste criteriile unei substante ce determina dependenta, adica este un drog, iar dependenta nicotinica ce apare ca urmare a consumului de tutun este o tulburare mentala si comportamentala .

Criteriile care definesc boala numita ”dependenta de substante” sunt stabilite in cea de a patra editie a ”Manualului de diagnostic si statistici” (DSM-IV) elaborat de Asociatia Psihiatrilor Americani.

Despre dependenta

Conform DSM-IV dependenta este un model maladaptiv de uz de substante care duce la suferinta, manifestata prin cel putin trei dintre simptomele urmatoare, si care pot aparea in orice moment in decursul a douasprezece luni:

1. toleranta, definita ca:
a. nevoia tot mai mare de crestere a cantitatii de substanta pentru a atinge efectul dorit, sau
b. scaderea efectului produs de aceeasi cantitate de substanta, de-a lungul timpului.

2. sevrajul, manifestat prin oricare din urmatoarele:
a. sindromul caracteristic de sevraj in absenta substantei,
b. aceeasi substanta sau una asemanatoare este folosita pentru a usura sau evita simptomele de sevraj.

3. substanta este folosita in cantitati mai mari sau pe o perioada mai lunga de timp decat se intentiona initial

4. exista o dorinta persistenta sau eforturi nereusite de a inceta sau diminua folosirea substantei respective

5. o mare parte din timp este petrecuta in activitati necesare pentru obtinerea substantei (ex.deplasarea pe distante mari, ori in toiul noptii), folosirea substantei sau recuperarea in urma efectelor sale.

6. timpul alocat activitatilor sociale, ocupationale sau recreationale se reduce semnificativ in urma folosirii substantei.

7. consumul substantei continua in ciuda constientizarii unor probleme fizice sau psihologice cauzate sau exacerbate de substanta.

Pentru a usura determinarea gradului de dependenta nicotinica a fumatorilor, Prof. Karl Fagerstrom din Suedia a propus de mai bine de 15 de ani testul care ii poarta numele si care astazi este acceptat la nivel international ca instrument de evaluare obiectiva a dependentei nicotinice (Testul Fagerstrom).

Cum se ajunge ca un gest, atitudine aparent sociala, sexy, cool, sa devina boala? Simplu.
Nicotina, livrata prin fumul de tutun, ajunge in 6-7 secunde la creier, unde determina secretia de dopamina, serotonina, noradrenalina, substante ce activeaza ”circuitul recompensei”. Acesta este o retea de neuroni responsabila de producerea starii de satisfactie fizica si psihica, ”placerea”, indiferent de stimul – alimentatie, sex, alte droguri. In timp, asocierea tigarii cu anumite momente si stari determina fumatorul sa reactioneze precum in experimentul lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei si imediat actiunea pentru obtinerea acesteia – aprinderea tigarii. De aici si necesitatea compulsiva de a intra in posesia tutunului – obiectul care te face sa te simti mai bine, recompensat. Dar tot aici isi are explicatia si instalarea sindromului de sevraj atunci cand fumatorul nu are la indemana tigari, trabuc sau orice alta modalitate de a-si administra imediat drogul : un semnal care nu este urmat de recompensa declanseaza frustrare. Acest semnal poate fi insa atat extern (ocaziile care ”nu merg” fara o tigara) cat si intern (scaderea concentratiei sanguine a nicotinei sub nivelul care mentine activ circuitul recompensei).

Prin urmare, in timp, se instaleaza dependenta de nicotina – adica boala codificata in clasificarea internationala a bolilor (ICD 10) cu codul F17 . Timpul in care se instaleaza aceasta boala depinde de cantitatea de tigari fumata, de varsta de debut, de sex (la femei se instaleaza mai greu dar si renuntarea este mai dificila) dar si de anumiti factori genetici – persoanele care un defect la nivelul genei ce codifica citocromul P450, o proteina ce participa la degradarea nicotinei, fumeaza mai putin si renunta mai usor.

Este important sa nu ne amagim cu ideea ca suntem ”doar” fumatori ocazionali. Pe langa faptul ca riscam ca, in timp, sa devenim dependenti de nicotina, nu trebuie sa fi un fumator impatimit pentru a fi expus riscurilor de imbolnavire. Studii recente au demonstrat faptul ca la ambele sexe, consumarea a 1 – 4 tigari pe zi este asociata cu un risc semnificativ mai mare de deces in urma bolilor de inima, iar femeile sunt in mod special predispuse spre cancerul la plamani.

Fumatul se dovedeste a fi mai mult decat un simplu obicei rau. Dependenta de tutun este o boala cronica. si, ca orice boala, beneficiaza de tratament medicamentos si ingrijire din partea medicului.


Testul Fagerstrom

1.Cand fumati prima tigara dupa trezire?
In primele 5 minute = 3
6-30 minute = 2;
31-60 minute = 1
Peste 60 minute = 0

2. Este dificil sa nu fumati in locuri interzise?
Da = 1;
Nu = 0

3. La ce tigara renuntati mai greu?
Prima = 1;
La celelalte = 0

4. Cate tigarete fumati pe zi?
Sub 10 = 0;
10-20 = 1;
21-30 = 2;
peste 30 = 3

5. Fumati mai mult dimineata decat dupa-amiaza?
Da = 1;
Nu = 0

6. Fumati cand sunteti bolnav si trebuie sa ramaneti la pat o zi intreaga?
Da = 1;
Nu = 0

Incercuiti raspunsul corect si adunati punctele. In functie de punctajul obtinut la acest test, dependenta de nicotina poate fi:
- intre 0 si 3 puncte = dependenta mica,
- intre 4 si 6 puncte = dependenta medie,
- intre 7 si 10 puncte =dependenta severa.

Ghid medical de abandonare a fumatului

Sindromul de sevraj

Inainte de a discuta modul medical de abandonare a celui mai mare flagel impotriva sanatatii omului, sa abordam constelatia de simptome si semne care apar in momentul in care un fumator inveterat abandoneaza acest drog. Sindromul de sevraj la nicotina are doua componente: fizica si psihica. Sindromul fizic de sevraj cuprinde totalitatea reactiilor fizice din organismul fumatorilor la absenta nicotinei din diferite organe si mai ales din creier. Sindromul psihic de sevraj cuprinde acele tulburari ale starii psihice si comportamentale care apar in perioada abandonarii obiceiurilor legate de fumat, obiceiuri care formeaza un automatism. Iata o lista a unor tulburari fizice si psihice care apar la proaspetii nefumatori:
- ameteala (in primele doua zile);
- depresia;
- sentimentele de frustrare si manie;
- iritabilitatea;
- tulburarile de somn (incapacitatea de a adormi, de a avea un somn neintrerupt, cosmaruri);
- tulburarile de concentrare;
- starea de neliniste;
- cefaleea;
- senzatia de oboseala;
- cresterea apetitului.

Simptomele de mai sus apar cam la 2-3 ore dupa ultima tigara si ating un apogeu cam la 2-3 zile dupa aceasta.

"Sindromul de avantaj"

Daca este normal sa incepem de la efectele negative pe care le declanseaza abandonarea fumatului, asa-numitul sindrom de sevraj, mi se pare extrem de potrivit sa discutam si un calendar al efectelor pozitive ale abandonarii acestei adictii, efecte pe care le-am intitulat, nu doar pentru a rima: „sindromul de avantaj”. Beneficiile ar fi urmatoarele:
- La 20 minute dupa ultima tigara:presiunea arteriala si frecventa cardiaca scad.
- La 12 ore dupa abandon: nivelul de monoxid de carbon din sange revine la normal.
- La un interval cuprins intre 2 saptamani si 3 luni dupa incetarea fumatului: circulatia sangvina si functia respiratorie se imbunatatesc vizibil.
- La un interval cuprins intre 1 si 9 luni dupa renuntarea la fumat: tusea si dispneea dispar, iar cilii vibratili care au functia de „escalator mucociliar” datorita capacitatii lor de a deplasa antigravitational mucusul din trahee si bronhii (in care se afla atat particule de praf, cat si microbi) isi redobandesc integritatea, curatind in mod eficient plamanii.
- La 1 an de la ziua victoriei asupra fumatului, inima sarbatoreste si ea, oferind o scadere la jumatate a riscului de boala coronariana ischemica fata de fostii „colegi de-o tigara”.
- La 5 ani dupa „ziua H”: riscul de accident vascular cerebral se reduce pana la nivelul celui al unui nefumator.
- La 10 ani de la „renastere”: riscul de cancer pulmonar scade la jumatate din riscul unei persoane care a continuat sa fumeze. Scade semnificativ si riscul altor tipuri de cancer: cavitate bucala, laringe, esofag, vezica urinara, col uterin, pancreas.
- la 15 ani de la „convertire”: riscul de boala coronariana ischemica ajunge la nivelul celui al unui nefumator.
Pe langa acestea, exista si alte efecte vizibile, care pot fi o incurajare pentru a ramane nefumator:
- retragerea ridurilor;
- disparitia halenei;
- albirea dintilor si ameliorarea patologiei gingivale;
- disparitia culorii galbene de pe unghiile degetelor „executive”;
- revenirea gustului pentru alimentele naturale (necondimentate);
- capacitatea respiratorie normala la eforturi fizice sustinute;
- economii in bugetul familial (merita sa faceti un calcul simplu pe 10-20 ani si sa lasati gandul sa zboare spre destinatii pe care vi le poate face posibile o excursie, din economiile pe care vi le aduce abandonarea fumatului);
- acceptarea sociala: patronii prefera sa angajeze nefumatori nu doar din cauza faptului ca un fumator face pauze mai dese, ci si din cauza absenteismului ridicat, provocat de imbolnavirile mai dese ale fumatorilor; cei care inchiriaza apartamente prefera nefumatori din cauza riscului de incendii si a mirosului de tutun care patrunde in lucruri; evenimentele si locurile publice sunt din ce in ce mai prohibitive in ceea ce priveste fumatul; asigurarile de viata tin cont de speranta redusa de viata a fumatorilor si ii taxeaza pe masura; casatoria chiar poate deveni o problema intrucat partenerul care accepta un fumator, de regula, trebuie sa fie si el fumator, iar aceasta inseamna a „pescui doar dintr-un sfert de lac”; exemplul negativ al unui parinte fumator, pe care, de fapt, nu doreste sa-l dea copiilor, are un efect mai puternic decat sfaturile sau amenintarile; sansele de a-si cunoaste nepotii si de a se bucura de succesele lor scad dramatic, ca sa nu mai vorbim de stranepoti.

Sprijinul psihologic

In timp ce unii fumatori au capacitatea de a invinge fara probleme acest obicei, cu ocazia unei afectiuni respiratorii intercurente, cu ocazia unui sfat medical competent si „apasat” sau pur si simplu se trezesc intr-o dimineata la o alta realitate (o inspiratie „de sus”), majoritatea au dificultati in ruperea legaturilor sociale si emotionale asociate fumatului, dar si cu starea de „mizerabil” pe care ti-o induce sindromul de sevraj psihic si fizic. Pentru acestia exista mai multe surse de sprijin, oficiale si neoficiale:
1. Linii telefonice gratuite de contact cu specialisti in programe de renuntare la fumat sau cu alti fumatori care au trecut examenul abandonarii acestei dependente (un fel de AA – Alcoolicii Anonimi). Asociatiile de lupta impotriva cancerului sau cele de prevenire a bolilor cardiovasculare, cluburi de sanatate sau diferite biserici cu programe sociale si de sanatate preventiva pot sponsoriza aceste actiuni.
2. Familia si prietenii. Familia este, de regula, mai mult decat binevoitoare sa incurajeze sau chiar sa initieze un plan logic de abordare a unei probleme atat de spinoase, iar „prietenul adevarat la nevoie se cunoaste”, lucru care se traduce fie prin incercarea de a abandona impreuna fumatul, daca este si el fumator (rata de succes este mult mai mare pentru amandoi), fie prin sustinere entuziasta „din tribune”.
3. Programe organizate de abandonare a fumatului („Planul de 5 zile”, „Adio, tigari!”, „Expo Sanatate” etc.). Sunt de preferat programele ale caror sedinte dureaza cel putin 20-30 minute, cuprind minim 5-7 sedinte si se intind pe parcursul a cel putin 2 saptamani.
Sprijinul medical

1. Terapia de substitutie cu nicotina.


Abandonarea se face inaintea terapiei cu nicotina.
a. Guma de mestecat cu nicotina [1,5 X], gen Nicorette de 2 si de 4 mg. Cea de 4 mg este pentru cei cu grad ridicat de dependenta (fumeaza peste 20 tigari/zi; fumeaza imediat dupa trezire sau raporteaza simptome severe de sevraj la o incercare anterioara de abandonare a fumatului), pentru cei care solicita sau pentru cei care au incercat deja cu 2 mg. Se administreaza 8-10 gume/zi care nu se vor mesteca repede: 20-30 minute fiecare. Durata – minim: 3 luni.
b. Plasturii cu nicotina [1,9 X], gen Nicoderm de diferite dozaje pentru 24 ore (se da jos a doua zi) sau pentru 16 ore (se da jos seara). Tratamentul dureaza 8 saptamani, cu doze descrescande. (Exemplu 1: Plasture gen Nicoderm de 21 mg/24 h timp de 4 saptamani, apoi de 14 mg/24 h timp de 2 saptamani si apoi de 7 mg/24 h timp de 2 saptamani. Exemplu 2: Plasture gen Nicotrol de 15 mg/16h timp de 4 saptamani, apoi de 10 mg/24 h timp de 2 saptamani si apoi de 5 mg/16 h timp de 2 saptamani.) Se lipesc pe zona neparoasa dintre gat si sold.

2. Terapia cu bupropion (ZYBAN, WELLBUTRIN) [2,1 X].
Bupropionul este un antidepresiv care se administreaza minim o saptamana inainte de ziua planificata a abandonarii fumatului. Se incepe cu 1 comprimat de 150 mg dimineata, timp de 3 zile sau 6-7 zile, dupa care se creste doza la 2 comprimate pe zi, la un interval de minim 8 ore. Abandonarea se planifica spre sfarsitul celei de-a doua saptamani de tratament, dupa care se continua terapia fara intrerupere timp de 7-12 saptamani, iar ca tratament de intretinere, daca este cazul, chiar si pana la 6 luni.

3. Terapia de linia a doua
1. Clonidina (HAEMITON) [2,1 X]: doza initiala de 0,1 mg de doua ori pe zi (0,2 mg pe zi), crescand ulterior pana la 0,75 mg pe zi 3-10 saptamani.
2. Nortriptilina (AVENTYL) [3,2 X]: doza initiala de 25 mg/zi, crescand ulterior la 75-100 mg/zi timp de 12 saptamani. Recomandata si la alcoolici pentru simptomele de sevraj.

Nota: Valorile numerice din parantezele drepte reprezinta multiplul ratei de succes comparat
cu neinterventia prin vreuna dintre metodele medicale amintite.

4. Terapii noi
Vareniclina (Champix) este un medicament mai nou, care a fost creat special pentru abandonarea fumatului. El actioneaza pe receptorii nicotinici cerebrali, diminuand pe de o parte placerea produsa de fumat si pe de alta parte ameliorand simptomele de sevraj. Mai multe studii au aratat ca vareniclina dubleaza sansele de abandonare a fumatului. Nu se stie inca daca se poate folosi impreuna cu terapia de substitutie cu nicotina. Terapia combinata cu atropina si scopolamina. Aceste medicamente anticolinergice, de regula prescrise pentru simptome digestive si „raul de miscare”, se administreaza injectabil in prima zi, apoi se administreaza oral timp de cateva saptamani. Aceasta folosire nu este aprobata de FDA din SUA.

5. Terapia cu apa.
In uz extern, apa se foloseste atat pentru dus dimineata si seara (nicotina se elimina prin tegumente, care trebuie astfel curatite), cat si pentru bai generale sau impachetari umede (se observa pete galbene pe panza cu care se face impachetarea). In uz intern, se recomanda consumarea unor cantitati de aproximativ 3 litri apa/zi, stiut fiind ca nicotina este solubila si in apa, consumul mare de apa contribuind la o eliminare mai rapida.

In concluzie, pentru un adversar redutabil iti trebuie o motivatie puternica, o strategie inteligenta si un sprijin logistic de specialitate, atat uman, cat si divin. Si inca ceva: cei care au pierdut o lupta sau doua mai pot castiga inca razboiul!

Intrebari frecvente despre homeopatie

             Homeopatia este o metoda terapeutica stiintifica si eficienta care stimuleaza tendinta naturala a organismului spre vindecare.
Homeopatia abordeaza boala pornind de la conceptia HOLISTICA (integralista) - simptomele bolii sunt expresia dizarmoniei intregului organism si trateaza pacientul, nu numai boala.

In 1796 un medic german, Samuel Hahnemann, a descoperit o abordare diferita a vindecarii bolnavului pe care a numit-o homeopatie (de la cuvintele grecesti cu semnificatia "suferinta similara"). La fel ca Hypocrates cu doua mii de ani inainte, el a observat ca exista doua cai de tratare a bolii: calea contrariilor si calea similitudinii. Intr-un caz de insomnie, de exemplu, prin calea contrariilor (medicina conventionala sau alopata) se administreaza un medicament care produce un somn superficial. Aceasta presupune deseori folosirea unor doze mari de medicamente un timp indelungat, care uneori pot determina efecte secundare sau dependenta. Calea similitudinii (medicina homeopatica) implica administrarea unor doze extrem de mici (infinitesimale) dintr-o substanta, de exemplu cafeaua, care in doze mari produce insomnie la o persoana sanatoasa. Astfel se va obtine un somn natural.

Cum actioneaza remediile homeopatice?

Remediile homeopatice nu produc efecte adverse si nu dau dependenta deoarece ele contin cantitati foarte mici de substanta activa.
Homeopatul va va prescrie un remediu homeopatic potrivit simptomelor dumneavoastra. Prescrierea tine cont de totalitatea caracteristicilor dumneavoastra individuale, mentale, emotionale si fizice.
Remediile homeopatice actioneaza stimuland propria capacitate de vindecare a organismului.
Scopul este de a va propulsa catre un nivel de sanatate la care tratamentul sa fie foarte rar necesar.
Ce are nevoie sa stie homeopatul?

Pentru a gasi remediul indicat pentru dumneavoastra, homeopatul trebuie sa stie totul despre dumneavoastra. O intelegere detaliata a celui care sunteti impreuna cu tulburarile de care suferiti si detalii despre felul in care le experimentati sunt necesare pentru evaluarea corecta a cazului. Astfel, orice va este tipic, particular, va fi de ajutor. Nivelul dumneavoastra de energie si modul de viata, istoricul medical sunt de asemenea importante. Tot ceea ce veti spune va fi strict confidential. Consultatia initiala poate dura o ora sau mai mult.
Cum va fi tratamentul?

Homeopatul va va administra un remediu homeopatic, de obicei sub forma unor tablete sau granule care se dizolva in gura, sau sub forma lichida cu instructiuni precise de administrare. Nu se va pune nimic in gura 20 minute inainte si dupa administrarea granulelor, nici pasta de dinti sau tigari.
Homeopatul de obicei va va sfatui sa evitati cafeaua, menta si alte preparate cu mentol, eucalipt si camfor deoarece acestea pot interfera cu actiunea remediului. Daca vi se dau remedii acasa, depozitati-le intr-un loc racoros si intunecat, departe de mirosuri puternice.
Ce se va intampla odata cu inceperea tratamentului homeopatic?

Unii pacienti simt o stare de bine si optimism. Alteori simptomele se pot agrava pentru o scurta perioada. Acesta este un semn bun, care atesta faptul ca remediul actioneaza. Uneori pot apare o raceala, o eruptie pe piele sau o secretie, ceea ce inseamna ca organismul trece printr-o perioada de reechilibrare. Pot apare simptome vechi din trecut, de obicei pentru scurt timp. Aceste simptome vor disparea si nu trebuie tratate deoarece reprezinta o parte foarte importanta a procesului de vindecare. Daca reactia dupa remediu va ingrijoreaza, anuntati homeopatul. Puteti sa notati schimbarile care intervin si sa le discutati la urmatoarea consultatie.
Cat dureaza tratamentul homeopatic?

Aceasta depinde foarte mult de tipul de boala pe care o aveti ca si de celelalte caracteristici individuale ale cazului dumneavoastra. Deci nu este realist sa cereti o evaluare a timpului necesar inainte de a constata reactia dumneavoastra la tratament pentru o perioada de cateva luni. O boala mai veche nu va dispare imediat desi poate apare o ameliorare destul de repede. Fiti rabdatori! Pe termen lung este mai bine sa fiti vindecat atat de cauza bolii cat si de simptome, decat sa suprimati simptomele cu tratamente superficiale.
Ce atitudine trebuie sa adoptati dumneavoastra fata de tratamentul homeopatic ?

Deoarece homeopatia abordeaza pacientul total diferit fata de medicina obisnuita, este bine sa fiti informat asupra catorva aspecte esentiale:
- homeopatia trateaza intreaga persoana, nu numai simptomele prezente
- homeopatia trateaza cauzele bolii si predispozitia de a face anumite boli
- un tratament homeopatic pe termen lung are ca scop nu numai disparitia simptomelor ci si ridicarea nivelului de sanatate a individului in plan mental, emotional si fizic
- homeopatul intelege problemele dvs de sanatate intr-un context mult mai complex si profund decit par ele sa fie; el incearca sa gaseasca legaturile cauzale dintre simptomele dvs si unele circumstante din mediul de viata sau influentele ereditare.
Deoarece tratamentul homeopatic este mai profund, el necesita un timp mai indelungat pentru atingerea scopurilor sale.
Tratamentul homeopatic este individualizat si abordeaza fiecare individ in functie de situatia lui particulara.
ASTFEL, CA PACIENT ESTE RECOMANDABIL:

- sa acordati timp suficient tratamentului homeopatic (cel putin 3 - 4 consultatii - o consultatie pe luna);
- sa stabiliti o relatie de incredere cu homeopatul dumneavoastra si sa discutati cu el orice problema.
Ce boli se pot trata homeopatic?

In principiu se poate trata orice boala, dar ameliorarea sau vindecarea depinde de fiecare caz in parte.
In general se obtin rezultate foarte bune intr-o multitudine de boli:
- la copii - raceli repetate, enurezis, alergii, astm bronsic, bronsite, dureri de cap, constipatie, diaree, parazitoze intestinale, traumatisme, convulsii, febra, tulburari de comportament
- la adulti - dureri de cap, raceli, bronsite, pneumonii, colecistopatii, ulcer gastroduodenal, hepatite, afectiuni ale intestinului, dereglari menstruale, sterilitate, afectiuni ginecologice, afectiuni ale gravidelor, in timpul travaliului si la nastere, boli de piele, infectii urinare, afectiuni endocrine, afectiuni reumatismale.

Parteneri