Grasimile omega 3 si cancerul mamar

Când mamele manânca aguride...
De când l-a pierdut, omul a fost muncit de dorul paradisului. Oriunde se duce, încearca sa refaca acel mediu ideal, doar pentru a fi dezamagit din nou si din nou de "spini si palamida"...
Exista totusi o perioada din viata noastra în care se spune ca traim aproape ca în paradis: nu ne apasa nici o grija, nici macar cea a zilei de mâine, toate cele necesare vietii ne sunt oferite gratis si de cea mai buna calitate, nu platim taxe sau impozite, desi avem o locuinta de invidiat, cu toate accesoriile necesare unei vieti lipsite de neplaceri, suntem protejati chiar si de lovituri... Judecând dupa tipetele pe care invariabil le scoatem atunci când aceasta etapa a vietii noastre se încheie brusc, se pare ca chiar ne simtim ca în paradis. În conceptia populara, acest „rai” intrauterin este atât de desavârsit, încât chiar daca organismul mamei este în criza de calciu, de exemplu, fatul va primi tot calciul de care are nevoie, chiar daca mama îsi va pierde dintii... 
Între rai si iad, prapastia nu e asa de mare...
Stim cu totii ca în lumea în care traim nu exista paradis. Nici macar versiunea lui intrauterina nu este invulnerabila: dincolo de aparenta siguranta, exista riscuri si boli care ameninta fatul, unele pe care nici nu ni le imaginam.
Majoritatea femeilor însarcinate stiu ca alcoolul, fumatul sau folosirea altor droguri primejduiesc sanatatea fatului. Însa prea putine mame sunt constiente ca dieta lor are un impact puternic, pe termen lung, asupra copilului lor, în asa masura încât poate chiar creste riscul aparitiei unor boli grave dupa multi ani de la nastere. Cel putin aceasta este concluzia la care au ajuns unii cercetatori care au încercat sa identifice cauzele cancerului de sân. 
Spre deosebire de majoritatea formelor de cancer, în care cel putin doua treimi din cazuri pot fi atribuite în mod indubitabil unor practici daunatoare din stilul de viata (fumat, consum de alcool, greseli alimentare, sedentarism etc.), în cazul cancerului de sân lucrurile sunt diferite. Desi se stie ca predispozitia ereditara, vârsta si alti factori care nu pot fi influentati direct de deciziile noastre cauzeaza doar 30% din aceste cancere, nimeni nu a reusit sa demonstreze cu destula persuasiune care sunt factorii raspunzatori de celelalte 70 procente. Exceptie fac obezitatea, consumul de alcool si sedentarismul, despre care însa se apreciaza ca ar putea sta la originea a cel mult 30% din cancerele mamare. 
Bomba cu explozie intarziata:
Motivul pentru care identificarea cauzelor cancerului mamar este atât de dificila pare a fi intervalul neobisnuit de lung dintre momentul actiunii factorilor cancerigeni si aparitia bolii. Mai exact, s-a observat ca expunerea fatului la concentratii excesive de estrogen poate creste riscul de cancer mamar dupa nastere, în timpul vietii de adult. Estrogenul este un hormon secretat de ovare si actioneaza ca mesager chimic cu rol important în dezvoltarea glandelor mamare, uterului si ovarelor. În cursul vietii intrauterine, glanda mamara pare a fi foarte sensibila la actiunea acestui hormon.
Studii recente pe cobai au reusit sa ofere un model pentru ceea ce este foarte probabil ca se întâmpla si la om. Cercetatorii au administrat o dieta cu continut crescut de grasimi (în special grasimi de tip omega-6, ca cele din uleiul de porumb sau floarea soarelui) unui numar de femele de cobai însarcinate, pe tot parcursul sarcinii. Aceasta dieta a provocat cresteri semnificative (peste 30%) ale concentratiei estrogenilor la aceste animale, comparativ cu cele care aveau o dieta normala. Excesul de estrogeni a determinat alterari importante ale structurii glandelor mamare (cresterea densitatii celulare si scaderea gradului de diferentiere – vezi explicatiile de mai jos), grabirea debutului ciclului menstrual si dublarea riscului de aparitie a cancerului mamar la puii de sex feminin ai acestor cobai. 
Pentru a întelege mai bine ceea ce se întâmpla, trebuie sa stim ca glanda mamara începe sa se formeze înca din timpul vietii intrauterine, prin aparitia unui „mugur” care se dezvolta, se ramifica arborescent, dând nastere ductelor si tubulilor – viitoarele structuri secretoare si colectoare ale laptelui. Acesti tubuli au însa o structura primitiva si se termina cu niste mase celulare nediferentiate – asa-numitii „muguri terminali”, care urmeaza sa se maturizeze în etape ulterioare nasterii. O a doua etapa importanta în dezvoltarea glandelor mamare este pubertatea, când are loc atât cresterea volumului, cât si accentuarea diferentierii structurilor glandulare. Sânii nu se maturizeaza însa complet decât dupa ce femeia duce la termen o sarcina. Abia atunci toate celulele imature (numite si stem) devin celule mature, producatoare de lapte. Se crede ca celulele stem mamare sunt foarte sensibile la actiunea substantelor cancerigene, motiv pentru care fetele si femeile tinere, care nu au dus la capat o sarcina, au un motiv în plus sa evite expunerea la compusii cancerigeni. 
Toate aceste etape de dezvoltare a glandelor mamare se afla sub influenta directa a hormonilor estrogeni, care trebuie sa se afle în concentratii adecvate pentru ca procesul sa decurga normal. În etapa intrauterina, când concentratia hormonilor estrogeni este prea mare, apar anomalii ale „arborelui epitelial” mamar: numarul ramificatiilor creste, dar gradul de diferentiere, de maturizare partiala a acestor structuri scade. Cu alte cuvinte, excesul de estrogeni în viata intrauterina favorizeaza aparitia unor glande mamare cu mai multe ducte si tubuli, deci cu densitate celulara mai mare, dar mai primitive. Tocmai acestea sunt structurile în care îsi au originea viitoarele cancere mamare. 
Cum stau lucrurile la om?
Capacitatea grasimilor alimentare de a influenta concentratia hormonilor estrogeni este cunoscuta de mai mult timp si a fost atestata de mai multe studii umane, care au aratat ca o reducere a consumului de grasimi (sub 25% din totalul caloriilor consumate) produce o scadere a nivelurilor serice de estradiol (o forma de estrogen) cu 7,4-23%. Scaderea estradiolului a fost cu atât mai mare cu cât limitarea consumului de grasimi a fost mai mare.
Desi transpunerea concluziilor studiilor pe animale la oameni trebuie facuta cu multa prudenta, exista deja indicii care sprijina ipoteza ca legatura cauzala dintre expunerea intrauterina la concentratii excesive de estrogen si cresterea riscului de cancer mamar la progenitura este valabila si la om. Iata câteva dintre ele: 
nou-nascutii de sex feminin care au greutate excesiva la nastere (peste 4 kg) au un risc mai mare de cancer mamar în cursul vietii adulte. Excesul ponderal la nastere se asociaza adesea cu un exces de estrogen în mediul intrauterin.
fiicele mamelor care au suferit de hipertensiunea de sarcina (preeclampsie sau eclampsie) au un risc de cinci ori mai mic de cancer mamar. Acest efect nu se datoreaza, evident, tensiunii crescute, care uneori ameninta sarcina, ci concentratiilor scazute de estrogen caracteristice aceastei boli.
riscul de cancer mamar este mai mare la gemenii dizigoti, care se pare ca se dezvolta într-un mediu intrauterin cu niveluri mai mari de estrogen, decât la femeile nascute din sarcini unice.
expunerea intrauterina la concentratii crescute de estrogen pare a afecta riscul de cancer mamar la fiice si prin aparitia mai precoce a pubertatii, prelungind astfel intervalul total de expunere a glandei mamare la efectul estrogenilor.
Recomandari:
Întrucât majoritatea femeilor însarcinate din lumea civilizata consuma cantitati excesive de grasimi, este probabil ca si nivelul estrogenilor este mai crescut decât normal la multe dintre ele. Aceasta ar putea creste riscul de cancer mamar la fiicele lor, la multi ani dupa nastere. Daca reducerea consumului de grasimi este deja un obiectiv desirabil pentru toti adultii, ea pare a fi un imperativ pentru toate femeile însarcinate.
Tipul de grasime consumata pare a fi la fel de important. Producatorii de alimente semipreparate adauga grasimi sau uleiuri vegetale la aproape toate aceste produse, încarcându-le cu grasimi de tip omega-6, cum sunt cele din uleiul de floarea soarelui, porumb, soia etc. Aceasta a condus la modificarea raportului dintre acizii grasi omega-6 si omega-3 în dieta noastra de la nivelul traditional de 1 sau 2 la 1, la 20-30 la 1). Atât grasimile de tip omega-6 cât si omega-3 sunt grasimi polinesaturate de care organismul nostru are nevoie, dar în cantitati echilibrate. 
Sursele cele mai bune de acizi grasi omega-3 sunt semintele (si uleiul) de in, cerealele integrale, nucile românesti, semintele de dovleac, zarzavaturile de culoare verde si uleiul de rapita. 
Recomandarea cea mai buna, îndeosebi pentru femeile însarcinate sau care pot ramâne însarcinate, este sa reduca ingestia de grasimi de tip omega-6 (pentru ca ele cresc concentratia de estrogeni) si sa consume mai multe alimente care contin grasimi de tip omega-3. 
În fine, adoptarea unei diete co continut redus de grasime, cresterea consumului de fructe si legume, împreuna cu evitarea fumatului, alcoolului si a consumului de carne scad riscul de cancer în general, si de cancer mamar în special, fiind cea mai buna metoda de conservarea a „paradisului intrauterin” pentru generatia urmatoare.